Reconfigurare traseu! Trăiește clipa!Episodul 5!

Am auzit de multe ori expresia: Trăiește Clipa!, dar oare de câte ori am înțeles-o. Dacă stau bine să mă gândesc cred că am crezut că am înțeles-o. Nu sunt sigură nici dacă acum o înțeleg.

De ce m-am gândit la aceasta expresie: Trăiește clipa?

Pentru că este perioada de Sărbatori Pascale, perioadă în care mulți ani la rând am mers la țară cu toată familia și petreceam câteva zile împreună.

Ne strângeam cam vreo 20 de persoane de la vârste de câteva luni pâna la vârste de 80 de ani.

Era agitație mare. Veneam cu ouălele gata vopsite de la oraș, la fel și cu cozonacii. Cât stăteam la țară găteam, băieții făceau grătare, mai ales că se mânca mult pentru că eram mulți. Se bea un vin natural și totul era o bună dispoziție continuă.

Dar cele mai frumoase erau momentele de conversații, de jocuri, de alergat prin curte, de împărtășit din experiențe, de râsete, de stat pâna târziu în noapte la povești, de la cei mai mici la cei mai mari.

Photo by Gabe Pierce on Unsplash

Azi am căutat câteva fotografii din zilele de Paști din anii trecuți. Vederea lor mi-a adus aminte de atmosfera de atunci, de agitația, de gălagia, de oboseala și sporovăiala tuturor. De câte ori ne întâlneam cu toții îmi plăcea să spăl vasele doar ca să îi aud cum râd. Era cea mai mare bucurie a mea să îi aud râzând.

În noaptea de înviere mergeam la biserica din sat, unde se strângeau oamenii din sat, care mai veseli după un pahar de vin, care mai liniștit, cu copiii așezați pe umeri, cu bătrâni. Într-un an am stat sub un pom fructifer inflorit. Doamne ce l-am mai mirosit.

Iar după ce preotul din sat striga: VENIȚI DE LUATI LUMINĂ, toata lumea își aprindea lumânarea și intra în cimitir și ducea lumânarea la mormintele celor demult duși. Era o imagine și o atmosferă greu de povestit: erau râuri de lumină care la un moment dat deveneau o mare de lumină. Un asemenea moment am trăit doar la țară și nu se poate uita.

Când m-am uitat la fotografii mi-a venit un gând: îmi vreau viața înapoi așa cum era pentru că mie îmi plăcea așa cum era.

Simt că cineva fără să aibă acest drept mi-a furat libertatea de mă mișca și de a mă bucura de râsetele celorlalți. Unde m-ai pui că unul din finuții noștrii ne-a întrebat: când mergem la voi la țară?

Dar tot răsfoind printre fotografii mi-a venit și un alt gând: ce bine că am trăit acele clipe, că am trăit acele momente, că am trăit acele experiențe.

Și m-am mai bucurat de ceva: că am făcut poze de câte ori am simțit, că am făcut instantanee chiar dacă primeam reproșuri că nu e momentul, că nu vezi că mâncăm, că suntem obosiți, că nu arătăm bine.

Așa mi-am reconfigurat traseul și am un sfat pentru tine și pentru mine:Trăiește Clipa, pentru că nu se știe ce îți rezervă viitorul.

Încă ceva: îmbracă-te frumos și celebrează viața. În tradițiile noastre de Paște oamenii și mai ales copiii se înnoiau.

Eu asta o să fac: mă îmbrac frumos și împreuna cu soțul meu o să celebrăm viața alături de familia extinsă via internet.

Și pentru că sunt Sfintele Sărbători Pascale îți doresc viață luminată și Trăiește Clipa!

Am găsit o poezie pe citatepedia.ro care mi-a plăcut și pe care te rog să o primești în dar:

Lumină din Lumină
Îm suflet şi în casă
Şi multă bucurie
Să-aveţi când staţi la masă,
Risipitori să fiţi
În vorbe cu simţire
Şi-n faptele frumoase,
Izvor de fericire.
Întindeţi, cât mai des,
O mână oricui cere
Şi lacrima s-o ştergeţi,
Aduceţi mângâiere.
Ferestrele din suflet
Lăsaţile deschise,
Primiţi Lumina Sfântă
În candele aprinse.
Vegheaţi să crească mare
Când timpu-aveţi în faţă,
E singura putere
Să trecem drept prin viaţă.

poezie de Mariana Dobrin din Lacrima din rugăciune (aprilie 2009)

Îți las și un cadou muzical.

Spor și încredere să ai,

Hristos A Înviat!

Un om,

Gabriela