Reconfigurare traseu! Ce te ajuta în orice criză! Episodul 7!
Acum câteva zile cineva m-a întrebat ce m-a ajutat să depășesc o criză. Dacă ai citit articolele mele probabil că ai constat că scriu doar din experiență. Nu sunt un fan al teoriei care nu se poate aplica.
Mi-am terminat facultatea în anul 1991 și am fost o primă generație de someri în condițiile în care nici nu exista această denumire.
Cert este că am trecut prin toate crizele din 1990 până în prezent. La crizele economice le adaug și pe cele personale. Bine că nu am avut și crize datorită vârstei.
Dar una dintre ele a fost mai puternică și m-a făcut să mă gândesc cu adevărat: ce îl ajută pe un om să depășească o criză?
Photo by Karina Carvalho on Unsplash
Te întreb și pe tine cel ce citești: ce te-a ajutat pe tine să depășești o criză?
Ai putea răspunde: familia, prietenii. Da este posibil, dar aceștia sunt un sprijin. Nu sunt acel ceva ce te ajută să depășești o criză.
Pe mine această întrebare: ce m-a ajutat să depășesc o criză, m-a măcinat mulți ani.
In 2010, după cca. 18 ani în care am fost asociat într-o firmă medie spre mare, am renunțat la asociere.
Ce a urmat e greu de povestit, dar seamănă cu ce se întâmplă multor oameni în aceste zile care au rămas brusc fără un venit.
M-am trezit fără un obiect al muncii, fără venit, fără direcție, fără să știu încotro merg, doar cu susținerea soțului. Îmi era jenă, rușine și să mă întâlnesc cu foștii mei clienți, furnizori, parteneri, cu prietenii. Parcă toți ar fi știut ca eu nu aveam un venit activ. Adevărul este ca pe nimeni nu interesează în afara celor aproriți ție. Asta până într-o zi când am fost nevoită să merg la un manager, care îmi fusese client la firma în care activasem, ca să îmi rezolv o problemă a noii firme.
Mi-am făcut tot felul de scenarii până să ajung acolo, dar când m-am întâlnit cu respectiva persoană totul s-a derulat perfect, cu multă ambilitate și profesionalism. Chiar mi-a spus că nu dorește să discute despre firma unde lucrasem, dar că era dispus să mă ajute.
Am rezolvat problema, am plecat și am început să mă gândesc la ce la făcut pe acel om să se comporte profesionist cu mine.
Am reușit în timp să identific ce l-a determinat să se comporte profesionist: comportamentul meu pe timpul colaborării cu el fusese tot unul profesionist.
Am constat că am câteva principii la care țin și pe care eu personal consider că orice om ar fie bine să le practice atât pe plan profesional cât și în relațiile personale:
- Promisiunea
Mă țin de promisiune. Orice s-ar întâmpla finalizez ce am promis. Au fost perioade când mi-aș fi dorit să renunț la un proiect, mai ales că pe timpul derulării lui îmi dădeam seama că nu este cel mai potrivit pentru mine. Dar dacă am început ceva, îl finalizez. Acum nu mai apar așa situații tensionate pentru că am criterii după care accept un proiect.
- Respect
Tratez cu respect orice persoană cu care lucrez. Tatăl meu m-a învățat să dau „ buna ziua” oricui, mai ales celor care nu au funcții. După zicala” Tratează-i pe ceilalți așa cum vrei tu să fi tratat”, tratez oamenii cu respect.
- Punctualitatea
Indiferent ce canal folosesc pentru a avea o întâlnire: că este fizic sau pe online, sunt punctuală. Mi se pare o formă de respect mai întâi față de mine și apoi față de cel /cea cu care am întâlnirea respectivă . Pentru amble părți este la fel de important și la fel de valoros timpul. De cele mai multe ori ajung înaintea celui cu care mă întâlnesc. E știut din regulile de business că dacă ai întârziat, partenrul de discuții poate deveni nervos și s-ar putea ca întâlnirea să nu aibă cele mai bune rezultate. Am dus punctualitatea și în online: deschid mai devreme aplicația întâlnirii, trimit detaliile tehnice și alte clarificări din timp.
- Entuziasmul
Unul din lucrurile pe care le fac este să am o stare bună și entuziasm. De fapt am ceva interior care mă face ca atunci când văd pe cineva serios primul meu gând este să îl fac să râdă.
Parcă aud: nu se poate întotdeauna. Crede-mă că se poate. Am exersat de mii, zeci de mii de ori zâmbetul, starea de bine, entuziasmul, energia ridicată chiar și când fizic îmi venea să stau în pat. Am plecat și din spital si am fost întâlnirile de business. Sincer, acum nu aș mai face. Știu sigur un lucru: poți zâmbi chiar și atunci cănd crezi că nu poți. În plus zâmbetul îți dă o stare de bine, iar starea de bine îți crește imunitatea.
Mă opresc aici cu principiile care ajută în business și în viața personală. Ar mai fi câteva, dar poate le trec într-un articol viitor.
Toate acestea la un loc se numesc: integritate, autenticitate sau cum vrei să îi spui.
Asta m-a ajutat pe mine de-a lungul zecilor de ani să deschid uși, să închei parteneriate, să fac afaceri chiar dacă nu mai aveam funcții, titluri, aceleași venituri: integritatea.
Să fii OM integru este ceea ce se antrenează zilnic și deschide uși chiar și în criză.
Ce știu sigur este că integritatea se antrenează zilnic ca și spălatul pe dinți.
Sper că a fost util.
Probabil ca ar fi prea mult să te rog să lași un comentariu sau să distribui articolul.
Las la alegerea ta să faci cum crezi.
Spor și încredere,
Gabriela
P.S: Dacă îți dorești să te antrenezi nu ezita să mă contactezi.
